Hey...

E atat de dulce ce mi-ai scris. Parca esti o fetita de 10 ani rusinata, putin emotionata si foarte timida :)) Imi place partea asta a ta ! Mai scrie-mi ! Ar trebui sa ne vorbim  prin scrisori vacanta asta :)) to make it more special...

Am pierdut inelul de la Paty :) .Paty s-a cam schimbat ...E mai distanta, mai indiferenta, mai concentrata pe ea ....da' probabil ca si eu m-am cam schimbat in tot timpul asta de cand a plecat ... Nu mai avem legatura aia ... Se pare ca distanta isi spune cuvantul.
Am lucrat si duminica :l pana la 1 30. Nu mai suport!Sefa-mea ma cearta mereu si imi face mereu observatii si chiar sunt nevinovata... Azi Patricia mi-a dat mesaj cu " zambeste cand il vezi pe emil-sefu- si nu te mai plange ca esti obosita mereu " O_O... Deci iti jur ... cred  ca o sa tampesc sau o sa busesc in plans la munca. Au luat-o toti razna !

Cum nb o sa mai rezist inca 11 zile ? :( Abia astept sa treaca

Alina... iti jur ca nu mai pot.. si chiar n-am cui sa-i spun toate astea, ai mei sunt ceva gen "du te la muca! noi nu ti dam bani! n avem! descurca te! mars la munca" .. in timp ce ei stau ca trantorii acasa!

N-am nici macar bani sa-i iau Magdei un cadou :l ... tocmai d'aia nu o sa ma duc la ziua ei... si ma simt de rahat...

Nu stiu daca o sa vin pe 28 :l

Imi tot suna in cap vorba lu' Caibulea "toti sunt plini de rahat" ... N-ai idee...

Ma rog... scopul meu nu era sa iti trimit starea asta de cacat... ci doar sa "ma plang", sa ma descarc si eu cuiva caruia cred ca ii pasa...

N-ai idee cat de bine ma simt ca stiu ca primesc si eu putin caldura de la cineva de pe planeta asta :)))
Sa stiu ca daca as muri maine cineva ar suferi cu adevarat! SI nu ! nu exagerez :))

Sunt foarte singura, Alina ...

I need love :(

Tu ce mai faci ?

Let it go ->  https://www.youtube.com/watch?v=NFRGLVDDeaY

Am ajuns acasa. Voiam sa-ti spun ca sunt bine. 

Acum e liniste ...toti dorm si imi place nespus sa-i vad asa linistiti.

E cald si luminile din brad sunt superbe. Ma incalzesc.Doar ele lumineaza camera.

Nu pot sa spun ca sunt fericita dar sunt linistita. 

Ma simt incarcata dar nu-mi vine sa cheltui nici-o lacrima.Nu merita.

Nu am motive pentru care sa plang desi imi doresc. 

Sufletul meu a avut intotdeauna alteregoul lui Bob, un zan negru si gras cu par blond, putin masochist si cu stabilitatea emotionala a unei adolescente pe ciclu.Exact asa arata Sims-ul meu... meah, poveste lunga. Nu stiu de ce iti povestesc asta.

Imi lipsesti:l . Tu, Bucurestiul, strazile lui jegoase si reci, tramvaiul ala infect, Grozavestiul, Dambovita, faculatetea - sau cel putin pauzele :)) - metroul pana in Titan, Ringo :( , bautul, bautul in Kultur, bautul oriunde :))

Si stii cand mi-am dat seama ca imi lipsiti ? Aseara cand eram cu fetele si traiam momentul pe care l-am visat atata timp toate trei, in locul de care ne era atat de dor... dar uite ca eram acolo si toate 3 ne simteam goale...ca si cum ceva ar fi lipsit ...

Lui Patri ii lipsea George- omul cu care si-a petrecut fiecare zi la Paris , in Danemarca ... omul cu care se culca in fiecare noapte in acelasi pat de mai bine de un an de zile... ii lipsea jumatatea..

Magdei ii lipsea linistea.Problemele de la facultate au doborat-o serios in ultima perioada. Ii era dor de noi dar mai dor de o pauza

Mie... Mie imi lipsiti voi ...Nu stiu .. Ma simt incompleta. Imi vreau patul de la camin si camera mea mica si frigiderul meu si umblatul creanga fara sa dau socoteala.

Imi era dor de mor de astia mici si de Michy si mi-as fi dorit sa fi stat mai mult cu ei ... dar eu trebuie sa merg la munca :l toata ziua.. unde stau in frig de crap si e super stresant, foarte stresant... off :(

Tind sa cred ca m-am tampit. Am sanatate, sunt langa familia mea,prietenele mele, o sa am si bani, e Craciun si sarbatoare si o perioada asa frumoasa a anului.... si eu sunt aici , facand mutre :))

As vrea sa fiu la tine in pat in sufragerie. Acolo e mereu mai usor :)) La tine acasa nu exista problemele astea pt ca daca oftez stiu ca o sa oftezi si tu cu mine...

Ce sa-ti mai spun? A! ...da... am facut o mica prostioara .. mi-a scapat un gand catre el... m-am intrebat daca o sa-mi ureze macar "Craciun fericit" ... dar asta a durat cam 2 min pt ca mi-am dat seama ca nu-mi pasa atat de tare si ca, Craciunul meu o sa fie frumos chiar daca nu mi spune el sa fie asa...

Sa ma astepti! Nu stiu de ce mi-ar "Alina" sufletul acest lucru :>.

O sa ti mai scriu.

Ce nu ti-am spus...

“Stop. You can’t love me because you’re lonely, or because I am the only one who doesn’t piss you off. I want to piss you off, I want to get on your fucking nerves. I don’t want the responsibility of always being your rock. I will try, but I’m a mess, too. I lie, I sleep too much and I don’t like children under the age of 6, really. I don’t even know if I want kids because I’m selfish, and mothers can’t be selfish once they decide to carry another life.

I’m always looking for the rain to come so I trip over my own feet. I know exactly what the air smells like before a storm.
Before you fall in love with me, I want you to know that I cry a lot because it feels good, and I masturbate at least 4 times a week, and you might fall out of love with me before either of us are ready for it.
I have no experience with this. I’m trying to be brave and smart but its almost impossible to be both at the same time.
You can’t love me like a fire escape. Sometimes I will be the match, or the smoke under the door. I don’t know what I’m doing, all I know is that we all catch fire sometimes, before we even get warm.
Before you fall in love with me, I want you to know that there’s a 50% chance that this won’t work, that one of us will wind up hating the other. I will try to keep your head above water, but sometimes I’ll need help, too.
I can’t be your savior, and I don’t expect you to be mine. Just watch me unfold and I’ll watch you unfold, too. We’ll get drunk and tell each other everything. I know that’s cheating but maybe it’ll be alright. Maybe we won’t wake up embarrassed.

I am going to fall in love with you, too, feet first. Maybe we’ll slow dance off a building together, maybe we’ll have forgotten each other’s names by this time next year. I don’t care, the sky is gray with or without you, so I’m not going to look up anymore, I’m going to look ahead .”
—Before You Fall in Love with Me, Caitlyn S.

Dragul meu,

Vreau să încep prin a te ruga să iei parcul ăla și să ți-l afunzi adânc în….. suflet.

Ai intrat în viața mea, m-ai iubit sau ce naiba mi-ai făcut, așa cum nu a făcut-o nimeni. Și nu sunt tocmai o începătoare nici eu. M-ai făcut să mă cutremur de bucurie și plăcere. Mi-ai creat o dependență soră cu nevoia de aer și acum…. îmi ceri să ne vedem în parc la 10 noaptea? În același parc în care ai mai încercat de vreo două ori să îmi explici, mai corect, să îmi impui anumite adevăruri ale tale. Nu am vrut să vin! Da! ”Teren neutru”?! Nu vreau astfel de dueluri. Să-ți redirecționezi sms-urile alea de la 11 noaptea către your ass. Ai venit o oră cu transportul în comun și eu nu am putut să merg două minute pe jos. Asta îmi scrii tu? Recunosc că am greșit în urmă cu câteva zile, nu am fost ok, am fost proastă și frustrată. M-am făcut preș zile la rând rugându-te să vii, implorându-te, arătându-ți clar că îmi pare rău și tu… mă chemi în parc. Eu care aș fi dat orice să te țin în brațe și să dorm măcar pe pieptul tău. Mă așteptam să dai ușa de perete și să ne iubim așa cum știm noi, să îmi pară rău că am fost proastă. Tu mă chemi în parc să ce? Să căutăm virgulele în exprimări filozofico-orgolioase sau să mă inciți să nu mai pot dormi toată noaptea? Nu suntem niște copii scăpați de sub supravegherea părinților cinci minute și care dau fuga în parc să se excite reciproc și apoi să fugă acasă! Îmi era și îmi este dor de tine! De tot ce însemni tu. De prezența ta, de privirea ta, de mirosul tău, de tremurul tău, de ”neștiințele” tale. De tot. Știi că m-ai cotropit și acum îți bați joc de mine. Ce câștigi din asta? Nu te voi iubi mai tare dacă mă înjosești, dacă mă faci să recunosc cu voce tare că: Da, ești cel mai tare bărbat pe care l-am cunoscut în viața mea! Nu! Îmi faci silă pentru că te joci cu sufletul, orgasmele și zilele mele. Da, ești tare și mă faci să tremur doar când te văd. Știi asta și o mai spun o dată în gura mare tocmai pentru a mă lecui. Vii până la 100 de metri de mine, vii și îmi lași cadouri în cutia poștală și nu urci? Ce joc de rahat!? Tu ai fi fost cel mai frumos cadou pentru mine. E un joc ce simt că nu are de-a face cu tine, ăla sincerul; nu se potrivește în decor. Piesa asta e din alt puzzle.

Puteai să mă scoți mai bărbătește din viața ta. Puteai să te comporți pe măsura puterii tale sexuale. Dar, nu. Ai ales să îmi arăți că ai putere doar în ….. și atât.

Îmi este și îmi va fi greu… o vreme. Voi visa la atingerile tale, la cutremurările mele. Voi plânge, te voi înjura, voi săruta perna care mai poartă încă mirosul tău. Vor fi zile când voi fi o zgripțuroaică acuzând bărbații și zile în care voi adulmenca fiece bărbat care va trece pe lângă mine, dornică de îmbrățișări. Dar până la urmă sper să te scot din viața și orgasmele mele.

Eu

http://petruionescucaibulea.wordpress.com/2014/10/20/amoc/

Cred ca asta inseamna ca te iubesc.

Nu m-ai mai lasat de mult sa caut prin tine. Defapt nici inainte nu prea ma lasai. Mereu imi povesteai doar ce voiai tu despre lumea ta, ca un copil mic,fricos si timid caruia ii era rusine sa povesteasca pt ca nu a mai facut asta niciodata. La capitolul asta ai fost la fel de virgin ca si mine. Mie imi era atat de sete de tine, eram atat de dornica si de curioasa sa cotrobai prin tine. Eram disperata si secata de dorinta de a trai in altcineva.

Acum constatat ca lumea ta era doar o camera prost luminata si nemobilata. Gri si trist si gol.
Off... cred ca asta inseamna ca te iubesc pt ca as trai cu tine, acolo, in singuratatea ta o vesnicie... dar  nu m-ai lasat sa ajung nici macar la prag.... si totusi, cine a ajuns vrodata asa departe ?

Cat de dor imi e sa ma topesc in tine si ce n-as da sa ma mai sufoci putin cu iubire ...

Stiu ca-ti place, ca e bine la mine in suflet, ca e caldut si ca ai fi rasfatat si mai stii ca eu te-as primi oricand ...dar esti prea las! prea slab! iti lipseste curajul de a te abandona in mine. Te las sa te joci sotron in fata usii mele desi pasii tai sar adanc pe orgoliul meu si dor ...cred ca asta inseamna ca te iubesc.

N-ai idee cat ma copleseste atunci cand iti e pofta de mine...

Te caut. In fiecare secunda te caut.

Cred ca asta inseamna ca te iubesc.

Taur 28.07.2014

Se spune ca ar trebui sa faci dragoste cu mintea unui taur , ca el sa faca dragoste cu tot ceea ce reprezinti tu.
Eu am fost cu un taur ... E mai mult decat "wow" !
Poate ca sunt incapatanati si mandrii, nu recunosc niciodata cand gresesc ,sunt orgoliosi pana in maduva oaselor si lenesi peste masura ... dar daca reusesti sa treci macar un pic peste cele 100 de straturi , daca reusesti sa-i musti dintr-un coltisor de inima descoperi ceva fantastic.
Taurii au in minte dragostea , dar in sufletul lor va fii intotdeauna libertatea. Daca iubesti un taur va trbui sa intelegi asta, sa accepti asta , sa respecti asta!! Eu am inteles prea tarziu cata nevoie de stabilitate si cat de multa iubire are nevoie un taur. Da! Poate sa para foarte popular, poate sa cunoasca  1000 de persoane dar nu multi ajung la inima lui ... E important sa-i intelegi singuratatea ...

Taurii sunt frumosi prin simplitatea lor. Sunt corecti , clari , isi aleg cu multa atentie cuvintele,sunt siguri pe ei , stiu ce isi doresc de la viata , sunt niste amanti incredibili  si niste parteneri extraordinari mai ales pt cei instabili ... Insa ei nu accepta instabilitatea. Ei stiu ce merita.
Sunt radicali uneori si chiar daca pare ca au uitat,cu siguranta ca nu au si iertat.
E atat de greu sa patrunzi in inima unui taur , mai ales dupa ce ai gresit.

Eu am invatat sa iubesc un taur neconditionat, fara sa primesc inapoi si pt un Capricorn asta inseamna enorm de mult.

Se mai spune ca daca un taur te iubeste cu adevarat atunci nu te va lasa niciodata sa pleci.

Pe mine m-a lasat sa plec ...

Gara de Nord. 26.07.2014

Ma intreb uneori daca sunt singura persoana de pe lume care uraste garile.
Cu siguranta ca nu.
Le-am urat inca de mica. Mi s-au parut mizerabile, infecte si scarboase,un loc unde fericirea si  tristetea vin si pleaca odata cu trenurile. Un loc in care pute a mucegai pt ca acolo putrezesc visele tuturor. In Gara.
Pentru mine,garile sunt biserici ale sufletului scufundate in sacralitate,cu cat mai vechi cu atat mai apasatoare, mai sinistre pt ca poarta greutatea atator amintiri, emotii , atatia mii si mii de oameni, atatea mii de visuri . atatea sperante stinse...

Ma intreb uneori daca sunt singura care simte ca nu mai are aer atunci cand intra in Gara, daca sunt singura care simte prezenta fantomelor destinelor care au sfarsit acolo. E imposibil sa nu simti presiunea, presiunea Universului si a Timpului, ca o gaura neagra care le permite acestor forte sa se  joace cu noi- prostii de muritori.

Urasc garile, in special Gara de N. Pt ca acolo mi-am inghitit inima...si n-am mai gasit-o de atunci. In Gara de N , la linia 4 , mi-am cautat fericirea si mi-am gasit sfarsitul.
Dupa atata timp inca imi amintesc cu claritate momentul cand am intrat in gara, super grabita pt ca intarziasem, incercand sa-mi dau seama pe unde sa o iau ... oh! si mama care ma suna in continuu pt ca nu stiu ce mai facuse tata. E ciudat ca imi amintesc toate astea dar despre ce vorbeam cu mama nu. Nu mi aduc aminte decat cum ii spuneam "da ,da" in timp ce te urmaream cu privirea , pe furis ... Am uitat sa mai vorbesc atunci,n-am mai vazut pe nimeni altcineva.De atunci ai fost doar tu.

Doar tu.

Acolo, in Gara de N m-am ratacit pe mine pentru totdeauna. Si acum nu ma mai gasesc.Chiar daca m-as intoarce acolo.. n-as face altceva decat sa caut himere. Nu stiu unde e inima mea ... Poate e inca la tine , poate inca asteapta tacuta trenul sa se intoarca la Bucuresti ... sau poate e in Gara ... asteapta un anume calator care sa mi-o aduca inapoi.

Poate ca in Gara sunt mii de alte inimi ca a mea care asteapta sa se "cunune" sub bolta acestei biserici ancestrale ... asa cum au facut si ale noastre candva ...

Traiesc calatoria noastra impreuna la nesfarsit. Ai venit si te-ai asezat pe bancheta de langa mine si nu m-ai mai lasat sa privesc pe geam minunatul peisaj al vietii . Ai facut toate astea fara ca macar sa ma intrebi daca iti dau voie sa stai langa mine. Asa ai si plecat. Si acum compartimentul meu e prea mare.

Acum calatoresc prea rapid prin viata si incerc din rasputeri sa privesc pe geam la spectacol,insa singuratatea si amprentele tale tipa in vagonul asta gol.Ma intreb adesea de ce a trebuit sa calatorim noi doi impreuna, care dintre noi doi nu a avut bilet, de ce nu am avut o destinatie comuna si ce a trebuit eu sa invat de la tine.
Desi .. daca stau sa ma gandesc,un lucru am invatat cu siguranta de la tine. Nu cum sa calatoresc cu trenul ci cum sa zbor.
Ai uitat insa sa ma inveti sa zbor si singura, fara ajutorul tau. Daca pt tine eu n-am fost decat o statie intr-o gara , tu pentru mine ai fost o intreaga calatorie, o intreaga aventura... si inca doare nespus de mult acest lucru....

Ma intreb daca de acum o sa mergi doar cu masina, sau poate zbori deja,in lumea ta fericita cu avionul ... insa daca mai treci vreodata prin Gara, si vezi o inima ratacita sa o aduci inapoi, te rog!

My dear first love , 06.07.2014

Recunosc ca a-ti scrie o scrisoare e putin cam prea "teatral" , prea "cheesy" , poate putin "lame" insa nu esti aici ca sa-ti  spun toate astea face-to-face .

Poate nici nu o sa o citesti pana la capat ...

Poate o scriu mai mult pt mine . As vrea sa-mi aduc aminte mereu de felul in care ma simt acum.

Sau poate o scriu pt ca vreau sa vezi cat de mult apreciez tot ce mi-ai dat si cat de important ai fost - si esti - in viata mea.

Poate ca nu esti primul baiat pe care l-am iubit dar esti cu siguranta prima dragoste pe care am gustat-o pe deplin. D-aia tu esti " my first love" .

Love, in primul rand as vrea sa stii ca o sa te sterg o perioada de pe facebook. Nu as suporta sa vad nimic legat de tine , sa vad cat de linistit o sa-ti duci viata in continuare pe principiul " Daca nu e ea, urmatoarea ... " .

Daca o sa primesti peste un timp cerere de la mine, inseamna ca atunci mi-a trecut durerea, mi-am refacut viata si sunt ok. Sa-mi dai accept !

Trebuie sa recunosc ca tu esti cel care m-a facut sa vad viata in diferite forme si culori , ai umplut-o de pasiune si euforie atat de mult , incat chiar daca ma simteam obosita nu m-am putut oprii niciodata. Am vrut tot ce puteai sa-mi dai !

Tu esti motivul pt care o sa-mi fie greu sa mai gasesc pe atlcineva pt ca ai ridicat standardele atat de sus in anumite privinte ...

"Esti genul de baiat dupa care o sa-mi revin foarte greu..."

Nu spun ca esti perfect , esti la fel de imperfect ca noi toti si desii stii asta prea bine , mie nu mi-ai inteles si acceptat niciodata imperfectiunile..

Banuiesc ca m-ai iubit , privind la toate ,in urma . Pe 8 iulie se fac 5 luni de cand te cunosc :)) .

#club #kulturhouse #sarut #5dimineata #drunk #love #1mai #sex #morelove #bebelus #rozalinda #candaiplecat #moredrinking #sesiune&sex #campulung #geek'sstuff #theend

You fucking rocked my world ! XD

Stiu ca am fost geloasa si am facut faze naspa . N-am stiu niciodata cum sa ma descurc cu gelozia . E un sentiment patetic , specific oamenilor slabi . Doar ca mi-a fost intotdeauna frica sa te pierd si indiferent de cat de mult imi spuneai ca ma iubesti , intotdeuana am fost putin nesigura in sufletul meu. Nesigura in general.

Nu stiu ce sa fac cu bagajul de amintiri despre noi , toate atingerile , toate sarutarile ... tot ... :) .

Cred ca probabil o sa-l car dupa mine toata viata .

Chiar daca am fost posesiva si geloasa cu dragostea noastra , nu pot face asta si cu tine . Vorbeam serios cand ti-am spus ca nu-mi doresc sa se intoarca roata .Chiar imi doresc sa o gasesti pe fata aceea... Doar promite-mi ca Roxana ramane Roxana .

M-ai lasat cu abilitatea de a pretuii si de a iubii enorm , cu niste standarde ridicate, cu cate ceva despre "a fi pozitiv", cu inima franta si cu multe nopti in care o sa plang dupa tine :))

Am ajuns la concluzia ca indiferent de cat de mult iubesti pe cineva nu ai cum sa nu-l ranesti; tine doar de "a ierta " si de " a uita" .

Sper ca nu am fost ca toate celelalte , sper ca am lasat ceva din mine acolo si daca am facut asta inseamna ca te-am schimbat putin. Btw : take good care of my pictures if you kept them :-". i hope you did.

Nu are rost sa-ti mai spun cele doua cuvinte . Poti sa citesti mai jos o intreaga postarea despre asta :))

With love , maimutica :))

Povestea asta este extazyul meu pt cand vreau sa cred iar in dragoste ...

Nuvela cea mai dezgustătoare din această carte

Avertisment: anumite pasaje din acest text pot şoca sensibilitatea unora dintre cititorii noştri, şi anume a celor mai romantici.

Simt că voi plânge iarăşi gândindu-mă din nou la povestea aceea. Dar trebuie să o povestesc: există oameni cărora exemplul meu le va fi poate de folos. Astfel voi avea cel puţin iluzia că nu am distrus zadarnic cea mai frumoasă poveste de dragoste din viaţa mea.

Totul a început printr-o glumă. Îmi amintesc de parcă totul s-ar fi întâmplat ieri. Am întrebat-o ce ar fi în stare să facă pentru a-mi dovedi că mă iubeşte. Mi-a răspuns că orice. Atunci eu am surâs, şi ea de asemenea. Cât eram de inconştienţi!

Atunci a luat-o totul razna. Înainte făceam dragoste întruna, fără să ne gândim la altceva. Era o dovadă de dragoste care ne ajungea. Era ca şi cum am fi băut un pahar de apă - numai că asta avea mai mult gust şi că ne era tot timpul sete. Era de ajuns ca ea să mă privească şi simţeam cum sexul meu începe să trăiască. Îşi întredeschidea buzele; îmi lipeam buzele de ale ei; limba ei îmi lingea gingiile; avea gust de fragă Tagada; îmi răsfiram degetele în părul ei parfumat; ea îşi strecura mâna pe sub cămaşa mea şi îmi mângâia pielea; respiram mai repede; îi descheiam sutienul de dantelă neagră şi-i scoteam sânii; aveau un gust de bomboană Kréma; trupul ei era o cofetărie; un self-service; un fast-food în care îmi plăcea să hoinăresc pe îndelete, şovăind între chiloţii ei umeziţi şi sânii ei în număr par; aşa se întâmplă când faci dragoste; te duci şi te întorci de multe ori; când ejaculam, o strigam pe nume; şi mă striga şi ea pe mine.

Punct şi virgulă: iată un lucru foarte erotic.

Eram o pereche de îndrăgostiţi, asta şi nimic altceva. Totul a luat-o razna când am hotărât că dragostea are nevoie de dovezi. Ca şi cum a face dragoste nu mai era de ajuns.

La început nu a fost mare lucru. Ea mă ruga să-mi ţin respiraţia timp de un minut. Dacă izbuteam însemna că o iubesc. Era uşor. După aceea, mă lăsa liniştit câteva zile. Dar începeam eu.
- Dacă mă iubeşti, ţine-ţi degetul în flacăra lumânării până când îţi voi spune eu să-l scoţi.

Mă iubea cu siguranţă. Am râs cu poftă când i-am doftoricit băşica de pe degetul arătător. Habar nu aveam însă că intrasem într-un angrenaj infernal.

Rând pe rând aveam câte o idee. Dar pretenţiile noastre creşteau de la o zi la alta. Ca să-i dovedesc iubirea mea, a trebuit, rând pe rând:
- să ling closetul în interiorul lui;
- să-i beau pipiul;
- să citesc în întregime romanul lui Claire Chazal;
- să-mi arăt coaiele în timpul unui dejun de afaceri;
- să-i dau o sută de mii de franci fără să am dreptul să o regulez;
- să-mi dea două palme, cu multă lume de faţă, în cafeneaua Marly, fără ca eu să am dreptul să protestez;
- să rămân închis, timp de zece ore, stând în picioare, în dulapul unde sunt ţinute măturile;
- să port verigi în sfârcurile ţâţelor;
- să mă îmbrac ca o femeie într-o seară când îşi va primi prietenele la cină, şi să servesc la masă.

La rândul meu, ca să verific dacă mă iubea, am silit-o:
- să mănânce un căcat de câine găsit pe stradă;
- să poarte un godemiché în anus timp de trei zile fără să se poată căca;
- să vadă până la capăt ultimul film al lui Claude Lelouch;
- să pună să i se găurească clitorisul, fără anestezie;
- să meargă cu mine la o petrecere şi să mă vadă cum mă dau la toate prietenele ei, fără să reacţioneze;
- să se lase regulată de câinele al cărui căcat îl mâncase;
- să rămână legată de un semafor, o zi întreagă, doar în furou şi în chiloţi;
- de ziua ei, să se deghizeze în căţea şi să-şi primească invitaţii lătrând;
- să meargă la Régine dusă în lesă.

Sigur este că războiul era oarecum declarat. Dar totuşi acesta nu era decât începutul. Căci apoi am hotărât de comun acord că la aceste dovezi ale dragostei noastre trebuiau să participe şi alte persoane.

Într-o seară, am mers cu ea la nişte prieteni ai mei sadici. Avea o bandă peste ochi şi mâinile prinse în cătuşe, înainte de a suna la uşă, i-am amintit regulile jocului:
- Dacă nu mai vrei să continui, înseamnă că nu mă mai iubeşti.

Dar ea ştia bine regula asta.

Cei trei prieteni ai mei au început să-i taie hainele cu nişte foarfeci. Unul îi ţinea braţele la spate, iar ceilalţi doi îi sfâşiau rochia, sutienul şi ciorapii. Ea simţea cum o cuprindea groaza când metalul rece îi atingea pielea. După ce a rămas goală, au mângâiat-o pe tot trupul: i-au mângâiat sânii, pântecele, fesele, coapsele, apoi au pătruns-o toţi trei, cu degetele, apoi cu sexul, mai întâi fiecare în parte, apoi toţi deodată (unul în gură, altul în vagin şi altul în anus: totul era foarte bine organizat). După ce au juisat în această frumoasă formulă, au trecut la lucruri serioase.

I-au legat braţele deasupra capului, de un inel fixat în perete. I-au scos banda de pe ochi, pentru ca să poată vedea biciul, cravaşa şi biciul cu mai multe curele, apoi picioarele i-au fost fixate de zid cu nişte funii, după care i-au acoperit ochii din nou. Am biciuit-o toţi patru, timp de douăzeci de minute. În cele din urmă, era greu de spus cine simţea cea mai mare oboseală, victima, care îşi pierduse răsuflarea, implorându-ne să ne oprim şi strigând de durere, sau călăii, ce erau istoviţi de efortul fizic pe care-l făcuseră. Dar ea rezistase şi deci mă iubea.

Ca să sărbătorim evenimentul, am însemnat-o cu fierul roşu pe fesa dreaptă.

Şi apoi a venit rândul meu. Fiindcă o iubeam, trebuia să accept să îndur totul, fără să clipesc. Relaţia trebuia să fie de reciprocitate. M-a dus să cinăm la un fost iubit al ei - adică la un tip pe care-l detestam. La sfârşitul mesei, ea îi spuse:
- Iubitule, nu te-am uitat.

Arătând cu capul spre mine, continuă:
- Acest individ ratat nu va putea niciodată să mă facă să trăiesc cu el ceea ce am trăit cu tine. De altfel nu-i bun de nimic, şi se va uita la noi cum facem dragoste, fără să se clintească măcar.

Am rămas aşezat pe locul meu în timp ce ea se instala călare pe predecesorul meu, care îmi era totodată şi cel mai mare duşman. Îl sărută cu poftă, mângâindu-i sexul. El mă privea, uluit. Dar cum eu nu reacţionam, o lăsă să continue, şi curând ea se înfipse în mădularul lui. Niciodată, în toată viaţa mea, nu suferisem în asemenea hal. Îmi doream să mor pe loc. Dar îmi spuneam întruna că suferinţa asta era dovada dragostei mele. După ce au avut un orgasm simultan, ea s-a întors către mine, epuizată, scăldată în sudoare, şi mi-a cerut să plec, pentru că voiau să o ia de la capăt, dar de data asta singuri. Atunci am izbucnit în hohote de furie şi de deznădejde. Am implorat-o:
- Fie-ţi milă, decât asta, mai bine cere-mi să-mi taie un deget!

Ea chiar îmi îndeplini cererea: îl puse pe rivalul meu să-mi amputeze prima falangă a degetului meu mic de la mâna stângă. Era îngrozitor, dar mai puţin teribil decât dacă i-aş fi lăsat singuri. Şi apoi: e mai mic sacrificiul de a nu te mai putea scărpina în ureche cu mâna stângă decât să fii încornorat de un idiot.

Din acel moment, iubirea noastră ceru întruna tot mai multe dovezi că există.
Am obligat-o să facă dragoste cu un prieten seropozitiv, fără prezervativ (într-o noapte cu adevărat sălbatică).
M-a rugat să sug sexul tatălui ei.
Am pus-o să se prostitueze pe bulevardul Foch: ridicată fiind de poliţişti, a fost violată colectiv de jandarmii-călare şi de câţiva cerşetori, fără ca eu să ridic nici măcar degetul cel mic (pe care, de altfel, mi-l tăiase). Mi-a înfipt un crucifix în anus în timpul slujbei de înmormântare a propriei mele surori, cu al cărei cadavru trebuise să fac sex înainte.
M-am culcat în faţa ei cu cele mai bune prietene ale sale.
M-a silit să fiu martor la căsătoria ei cu fiul unui foarte bogat agent economic.
Am închis-o goală într-o pivniţă plină de şobolani şi de păianjeni.
Şi să nu uit ceea ce a fost cel mai rău: a împins viciul până într-acolo încât m-a obligat să cinez între patru ochi cu Romane Bohringer.
Timp de un an, am făcut totul, TOTUL. În asemenea măsură încât nu mai ştiam ce să inventăm.
Şi apoi, într-o zi, când mi-a venit mie rândul să o testez, am găsit, în sfârşit, DOVADA ultimă a iubirii. Cea care însemna că ea mă va iubi pentru totdeauna.
Nu, nu am ucis-o. Ar fi fost prea uşor. Voiam să sufere toată viaţa ei, să-mi certifice iubirea ei absolută în fiecare secundă şi până la moarte.

Iată de ce am părăsit-o.
Şi iată de ce nu m-a mai văzut niciodată.

Cu fiecare zi care trece, suferim tot mai mult, gândindu-ne unul la celălalt. De mulţi şi mulţi ani, plângem amândoi. Dar ea ştie, ca şi mine, că nu poate fi altfel.

Cea mai frumoasă dovadă de dragoste este pentru noi aceea de a nu ne mai vedea niciodată.

Frédéric Beigbeder: Nuvele sub ecstasy

Vreau sa scriu.
Vreau sa plang.
Am in mine o durere surda.Ma frange
Si de undeva din interior porneste  o placere nebuna de a ma lasa prada acestei dureri.
Vreau sa sufar pt ca vreau sa ma eliberez!
E atat de greu sa fii liber in adevaratul sens al cuvantului, in lumea asta nebuna.
Nici macar nu cred ca stiu ce inseamna sa fii "liber". Si desigur, nimeni nu e dispus sa ma invete.
Sau ... poate ... libertatea nu se invata ?
Cum e sa ai curaj sa traiesti asa cum iti place?
Cum e fara norme , fara moral , fara griji, fara parinti , fara iubiti , fara cunostinte ?
Doar tu ...
Si al tau destin , al tau suflet insetat de libertate.
Acum constat ca nu mai scriu pt ca am devenit deosebit de saraca.
Admir cu tarie copilul din mine . Copilul care era capabil sa-si imprastie sufletul in scris.
Acel copil bogat si frumos pe care l-am pierdut. Cu ce am reusit sa-l omor ?
Cu fiecare fum care se mai inalta din tigara , cu fiecare gand grotesc despre bani, cariera si alte griji pamantene.
Cum de reusesc atat de bine sa-i dezamagesc pe cei din jurul meu ? Si pe mine ...
Unde e copilul ?
Ma intrebam de ce imi spune toata lumea ca imi lipseste increderea ? Cand naibii a disparut ?
Obisnuiam sa fiu plina de incredere, puternica ! Eu eram o luptatoare !
Ce s-a intampla cu mine ?
Traiesc la 20 de ani dramele unui adolescent. Imi pun intrebarile unui tanar de 30. Si visez precum o batranica de 60.

Dar tot ce am nevoie in momentul este sa ... iubesc !